Specificul organizaţiilor iniţiatoareRomanian-American Foundation este cea mai mare fundaţie finanţatoare americană din România. Condusă de o echipă locală cu sediul în Bucureşti şi de un Consiliu de Administraţie internaţional, Romanian-American Foundation sprijină financiar programe dezvoltate de ONG-uri în domeniile antreprenoriat, educaţie şi dezvoltare comunitară. Susţinem proiecte, idei şi organizaţii care pot avea un impact substanţial în comunităţi şi care au un potenţial ridicat de creştere şi dezvoltare la nivel regional.
Junior Achievement România, organizaţie nonprofit, a fost fondată în anul 1993 şi este parte a Junior Achievement Worldwide®, USA şi a Junior Achievement – Young Enterprise, Europe. JAR este cea mai mare şi cea mai dinamică organizaţie internaţională de educaţie economică şi antreprenorială. În România, programele JAR de tip learning by doing sunt urmate anual de peste 150.000 de elevi din peste 1.300 instituţii de învăţământ şi se desfăşoară în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu instituţiile de învăţământ şi comunitatea de afaceri. www.jaromania.org
Problema specifică abordată
În actualul context socio-economic şi urmare a crizei, identificarea de soluţii fezabile pentru angajabilitatea viitoare a tinerilor a devenit o strategie a tuturor sistemelor educaţionale. Folosind un model de bună practică internaţională, de succes în 82 ţări, JAR a reuşit, într-un climat de conservatorism educaţional şi bariere economice, să implementeze o strategie şi să dezvolte un conţinut educaţional pentru liceu, care în prezent funcţionează anual ca un program de educare a spiritului antreprenorial, de identificare a unei idei pentru care există o piaţă şi care poate fi transformată în afacere.
Creşterea şomajului a afectat tinerii, datorită vulnerabilităţii sau experienţei reduse, care îi face mai puţin atractivi ca resursă umană. Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului mediu, pentru care rata şomajului a fost de 8.3%, respectiv cu 6.1%, mai mare comparativ cu rata înregistrată pentru şomerii cu studii superioare (5.4%). Rata şomajului are nivelul cel mai ridicat (22.1%) în rândul tinerilor (15 - 24 ani).
În aceste condiţii, reorientarea tinerilor spre antreprenoriat devine o necesitate, atât pentru reducerea dependenţei de relaţia angajat-angajator, cât şi pentru dezvoltarea economică. Din ultima evaluare a programelor derulate în licee a rezultat că 5 din 10 elevi au confirmat că JAR i-a ajutat să înţeleagă antreprenoriatul ca o opţiune de carieră şi pentru independenţa financiară.
Young Entrepreneurs for Sustainability (Y.E.S.) este un program educaţional de tipul learning by doing pentru educaţie economică şi antreprenorială în şcolile din mediul rural şi mic urban (localităţi sub 50.000 de locuitori, susţinut financiar de Romanian-American Foundation şi lansat în anul şcolar 2009 - 2010). Programul este adaptat specificului mediului mic urban şi rural, promovează folosirea resurselor locale şi cultura antreprenorială locală, implementează conceptul “pregătit pentru viaţă” şi răspunde nevoilor de pregătire a tinerilor din comunităţile economice locale oferindu-le experienţa de a gestiona propria afacere, cu susţinerea profesorilor şi a consultanţilor voluntari din mediul de afaceri local.
Cercetare (Selectarea surselor de documentare, relevanţa informaţiilor colectate, modul de utilizare a informaţiilor în scopul atingerii obiectivelor campaniei.)
Junior Achievement România are o experienţă de 10 ani în derularea programelor de educaţie economică şi antreprenorială. În perioada 2002 – 2011, 1.300 de profesori şi 46.000 de elevi au participat în programul de antreprenoriat. Din evaluarea calitativă a programului de antreprenoriat, efectuată în anul şcolar 2008 - 2009 pe un număr de 106 profesori, a rezultat nevoia unui program de educaţie antreprenorială adaptat resurselor şi oportunităţilor din mediul rural şi care să promoveze spiritul antreprenorial în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani).
Planificare
Definirea obiectivelor şi stabilirea criteriilor de evaluare; obiectivele programului
Anul doi de implementare (2010 - 2011)
a. Atragerea a 80 de cadre didactice şi a 4.000 de elevi de liceu în program;
b. Educarea pentru pilotarea unei afaceri a tinerilor cu vârsta între 15 şi 19 ani din mediul mic urban şi rural;
c. Asigurarea formării cadrelor didactice înscrise în program în vederea implementării programului în şcoli.
Grupul ţintă al programului:
a. Principal: şcolile din mediul mic urban şi rural şi cadrele didactice care predau discipline economice, părinţii elevilor şi comunitatea locală – cu rol de suport pentru dezvoltarea afacerilor locale;
b. Secundar: părinţii elevilor şi comunităţile locale;
În formularea mesajelor către grupurile ţinte, am folosit ca strategie:
• Corelarea conţinutului programului cu identitatea grafică a materialelor distribuite profesorilor şi elevilor participanţi în program (Ghidul profesorului şi al consultantului, Manualul elevului) şi în identitatea online a programului: http://www.yes.org.ro
• Promovarea programului către cadrele didactice a fost realizată de JAR şi mesajul transmis prin inspectoratele şcolare şi către baza de date de profesori JAR (10.000 de profesori).
Implementare
Etapa I: August - Octombrie 2010
Lansarea programului
• Informarea Inspectoratelor şcolare şi a profesorilor din baza de date JAR (2001 – 2008: 10.000 de profesori) privind lansarea programului.
• Pregătirea profesorilor şi a directorilor de liceu participanţi în program
În perioada 10 - 12 Septembrie 2010, RAF şi JAR au organizat Conferinţa „Young Entrepreneurs for Sustainability” pentru 139 de profesori şi directori de liceu, angajaţi în implementarea Programului Y.E.S. în liceele lor, în anul şcolar 2010-2011. Cele 74 de şcoli participante au fost din 59 de oraşe (33 de judeţe) - acoperire naţională de 80%.
La conferinţă, participanţii au învăţat ce presupune implementarea programului de antreprenoriat Y.E.S. în şcoală de la echipa JAR şi de la profesorii participanţi în primul an de implementare, prin studii de caz şi discuţii. Pe lângă cunoştinţele şi experienţa pe care copiii le-au dobândit participând în program, profesorii au raportat îmbunătăţiri în prezenţa la ore şi performanţa elevilor. De asemenea, s-a discutat despre cum programul a generat evenimente şi proiecte noi în şcolile şi comunităţile locale. La conferinţă, s-au oferit materialele educaţionale ale programului (Ghidul profesorului şi manualul elevului, studii de caz) susţinute financiar de Romanian-American Foundation.
Crearea unei legături între şcoli şi comunităţile locale: profesorii din program au identificat 15 persoane cheie din comunitatea de afaceri locală pentru a participa la activităţi în calitate de consultanţi voluntari; rolul lor este de a-i ajuta pe elevi în procesul de învăţare oferindu-le exemple practice.
Etapa II: Octombrie 2010 – Aprilie 2011
Derularea programului în şcoală
Din cele 132 de mini-companii formate, 65% sunt în domeniul producţiei, iar 35% în servicii cu obiecte de activitate ca: producerea de bunuri precum genţi, bijuterii, produse fabricate din materiale reciclabile, produse bio, accesorii pentru îmbrăcăminte, obiecte de decorat, produse multifuncţionale sau dispozitive IT. Serviciile s-a concentrat pe turism, promovarea zonelor vecine, activităţi recreaţionale ca: un cinema pentru comunitate sau un spaţiu pentru organizarea de evenimente, vânzare de produse, catering şi aranjamente florale.
O diferenţă majoră în al doilea an al programului, numărul de companii care se ocupă cu vânzarea de produse în şcoală, la târguri locale, la evenimente locale sau naţionale a crescut:
• 80 de mini-companii care şi-au vândut produsele şi serviciile;
• 18 mini-companii au creat un prototip;
• 34 de mini-companii au scris un plan de afaceri.
Vizite de monitorizare ale desfăşurării programului
11 vizite locale efectuate de echipele RAF şi JAR:
• Decembrie 2010: Colegiul Tehnic “Constantin Brâncoveanu” (Horezu), Grup Şcolar Cobadin (Cobadin), Liceul Teoretic Callatis (Mangalia), Liceul Teoretic Nicolae Bălcescu (Medgidia)
• Mai 2011: Colegiul Tehnic C.F. Unirea (Paşcani)
• Aprilie 2011: întâlnire cu profesorii în Baia Mare (4 şcoli), Iaşi (3 şcoli), Oradea (o şcoală)
• Mai 2011: întâlnire cu profesorii în Cluj (4 şcoli), Braşov (3 şcoli), Constanţa (4 şcoli), Timişoara (4 şcoli)
Evenimente locale: Târgurile locale ale mini-companiilor
La primul târg, la Horezu, 24 de companii de la Colegiul Tehnic “Constantin Brâncoveanu” au prezentat produsele în faţa colegilor şi a juriului. Mini-companiile au prezentat produse făcute manual, de la cercei până la păpuşi tradiţionale şi cărţi poştale. Trei dintre companii au creat afaceri sociale, pentru a strânge fonduri pentru a păstra un mediu curat, pentru un adăpost pentru câinii vagabonzi sau pentru a ajuta copiii orfani din comunitatea romă. Echipa câştigătoare “Obiecte tradiţionale” a avut un număr mare de produse făcute manual pentru a promova arta tradiţională din Horezu. Alte afaceri au vândut cercei, brăţări şi coliere produse manual folosind fimo, un lut care poate fi modelat pentru a produce accesorii (locul 2) şi cărţi poştale personalizate (locul 3).
Noua Târguri Locale pentru 68 de mini-companii din program au fost organizate în ţară:
• Colegiu Tehnic Constantin Brâncoveanu – Horezu, Vâlcea (24 companii)
• Grup Şcolar Câmpulung – Câmpulung, Argeş (7 companii)
• Grup Şcolar Industrial Aurel Rainu – Fieni, Dâmboviţa (5 companii)
• Colegiul Agricol Fălticeni – Fălticeni, Suceava (8 companii)
• Grup Şcolar de Industrie Alimentară – Feteşti, Ialomiţa (6 companii)
• Colegiul Tehnic Alexandru Roman, Aleşd, Bihor (5 companii)
• Liceul Moldova Pentru Deficienţi de Vedere, Iaşi, Târgu Frumos (4 companii)
• Grup Şcolar Agricol Mihail Kogălniceanu, Iaşi, Miroslava (5 companii)
• Grup Şcolar Cobadin, Constanţa, Cobadin (4 companii)
Prin participarea la târgurile locale, elevii participanţi şi-au dezvoltat abilităţile de prezentare, de adaptare a discursului la audienţă, de folosire a materialelor auxiliare în prezentări, de negociere şi lucru cu implicarea resurselor şi comunităţii locale.
Etapa III: Aprilie 2011
Competiţia naţională “Compania anului 2011”
16 echipe din Aleşd, Câmpia Turzii, Câmpulung, Cobadin, Costeşti, Drăgăşani, Feteşti, Miroslava, Oradea, Paşcani, Petroşani şi Topliţa au fost selectate pentru a participa la finala competiţiei faţă în faţă “Company of the Year 2011” care a avut loc pe 15 aprilie în Bucureşti, la Sala Palatului.
Juriul a fost format din Roxana Vitan – Director Executiv RAF, Maria Şandor – Consilier al directorului EximBank şi Carmela Cojanu – Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret.
Patru dintre echipele participante au primit o bursă RAF. Premiul pentru antreprenoriat a fost oferite echipei Flony Franchising de la Grup Şcolar Agricol Costeşti, Argeş, care oferă servicii de fotografie, puzzle-uri, jocuri, articole personalizate şi organizare de evenimente, dorind să îşi dezvolte o reţea naţională prin francizarea serviciilor.
La secţiunea turism, premiul a fost oferit Entertainment Events, de la Colegiul Naţional Gib Mihăescu, Drăgăşani, Vâlcea, care oferă soluţii pentru petrecerea timpului liber în Drăgăşani.
Antreprenoriatul social a avut un rol important în cadrul competiţiei naţionale. Două premii au fost oferite echipei Teen’s Show de la Grupul Şcolar Cobadin, Constanţa (elevii organizează evenimente pentru a stimula viaţa socială a comunităţii) şi echipei Butterfly Style de la Colegiul Tehnic de Căi Ferate Unirea Paşcani, echipă care oferă ajutor financiar elevilor dezavantajaţi, ajutor obţinut din vânzarea de produse create de ei.
Selecţia canelelor de comunicare
1. Către cadre didactice din baza de participanţi a Junior Achievement (peste 10.000 de profesori)
2. Prin site-ul programului www.yes.org.ro şi site-uI dedicat consultanţilor voluntari: www.voluntarcenter.ro
3. Prin cele două reţele Y.E.S rezultate după primul an de implementare care continuă să funcţioneze în 85 de şcoli din 75 de localităţi şi din zona rurală.
- Reţeaua elevilor Y.E.S.: 4871 de elevi
- Reţeaua profesorilor: 152 de profesori în contact permanent cu echipa JAR (vizite ale echipei JAR, e-mail, telefon).
Media locale şi naţionale
În perioada derulării celui de-al doilea an al programului (septembrie 2010 – mai 2011) un număr de 54 de articole scrise pe site-uri de ştiri, portaluri ONG şi ziare online au apărut referitor la program.Programul a fost promovat în presa locală în timpul celor 11 vizite şi nouă târguri locale.
In plus, Conferinţa Y.E.S. a fost promovată direct către profesorii din program şi către societatea civilă printr-un comunicat de presă şi un reportaj în presa naţională, online (site-uri de ştiri, website pe teme de antreprenoriat, portaluri ONG) şi în presa locală din comunităţile participanţilor (22 de apariţii în mass-media şi apariţia în cadrul emisiunii Antreprenor de la canalul Money Channel (4 august 2010).
Evaluarea rezultatelor
În anul şcolar 2009-2010, 152 de profesori din 82 de şcoli din 75 de localităţi au participat la program*
• 85 de şcoli (107% din ţintă)
• 152 de profesori (190% din ţintă)
• 4.871 de studenţi (122% din ţintă)
*Agnita, Aleşd, Anina, Bereşti, Bucecea, Căianu Mic, Calafat, Câmpia Turzii, Câmpina, Câmpulung, Câmpulung Moldovenesc, Caracal, Cavnic, Cobadin, Codlea, Copşa Mică, Costeşti, Creaţa, Curtea de Argeş, Dej, Drăgăşani, Dumbrăveni, Făgăraş, Fălticeni, Feteşti, Fetesti-Gară, Fieni, Geoagiu, Gurahonţ, Halanga, Horezu, Întorsura Buzăului, Lugoj, Mangalia, Mărăcineni, Marghita, Medgidia, Miercurea-Ciuc, Miroslava, Motru, Năvodari, Odorheiu Secuiesc, Oneşti, Paşcani, Pătârlagele, Petricani, Petrila, Petroşani, Podu Iloaiei, Predeal, Prejmer, Pucioasa, Râmnicu Sărat, Râşnov, Reghin, Roşiori de Vede, Salonta, Sângeorz-Băi, Săveni, Scorniceşti, Seini, Sighetu Marmaţiei, Sighişoara, Simian, Ştei, Strehaia, Târgu Bujor, Târgu Frumos, Târgu Secuiesc, Topliţa, Truseşti, Turnu Măgurele, Văleni, Vlădeni, Zimnicea.
Odată cu creşterea numărului de companii şi activitatea acestora s-a diversificat. Companiile nu s-au axat doar pe obţinerea de profit, ci şi pe campanii sociale sau pe produse inovative. Decoraţiunile şi produsele fabricate manual au avut cel mai mare procent (43%). Este mai uşor pentru elevi să lucreze cu produse specifice zonei lor de provenienţă, datorită tradiţiei şi materialelor folosite.
Evaluarea programului:
a. Cantitativă (numărul de profesori şi elevi participanţi în program; numărul de mini-companii create)
b. Calitativă (evaluarea experienţei elevilor şi profesorilor din program prin măsurarea gradului de satisfacţie al acestora cu conţinutul materialelor programului, interacţiunea cu echipa RAF şi JAR, consultanţii voluntari din program).
Evaluarea calitativă a programului a fost făcută pe un eşantion de 500 de elevi din diferite şcoli şi de la diferite profiluri. O parte din ei au parcurs doar programul, încheind cu un plan de afaceri, pe când alţii au continuat cu implementarea afacerii.
Principalele constatări au fost:
- 81% au precizat că percepţia lor asupra antreprenoriatului (atitudinea, competenţe, implicare, comunicare şi dezvoltarea carierei) s-a schimbat pozitiv.
- 87% au văzut programul ca pe un ajutor pentru viitoarea lor carieră;
- 84% au răspuns corect la întrebările legate de antreprenoriat, demonstrând că procesul de învăţare a fost bine conceput şi uşor de înţeles (întrebările s-au referit la profilul antreprenorului, aptitudinile posibile ale managerului şi angajaţilor, cunoştinţe financiare, orientare către vânzări şi marketing)
- 54% au precizat că programul le-a creat dorinţa de a-şi deschide propria afacere în viitor.
