CSR Romania

Săptămâna trecută a avut loc la Bucureşti un eveniment de excepţie: Zilele Biz, proiect al revistei Biz, aflat la ediţie aniversară. De zece ani, cinci domenii cheie de business sunt analizate în conferinţe, workshopuri, traininguri şi prezentări iar performanţa de a strânge mii de antreprenori şi manageri nu este repetată de nici o altă conferinţă de business.

Joi, 10 noiembrie, ziua a 4-a a evenimentului a fost dedicată responsabilităţii sociale, care conform prezentării Biz, a început ca un mod de a fi cool şi diferit dar s-a transformat într-un model de business care promovează un nou model al cetăţeniei şi responsabilităţii corporatiste. Structurată în trei sesiuni, discuţia despre CSR s-a dovedit a fi una extrem de interesantă lăsând senzaţia că domeniul începe să fie înţeles şi apreciat. Marta Uşurelu, redactorul şef al Revistei Biz, ne-a povestit despre alegerea unei zile dedicate domeniului responsabilităţii sociale:  În ultimii ani, CSR-ul este în România la cote scăzute, pentru că evoluţiile economice au influenţat deciziile de acordare de bani pentru responsabilitate socială. Ziua de CSR a fost introdusă în cadrul Zilelor Biz în 2007. În acel moment, Responsabilitatea Socială Corporatista era pe val. Toate companiile anunţau proiecte sociale care să le crească reputaţia de cetăţeni responsabili ai comunităţilor din care făceau parte. Dar a venit criză şi primele bugete tăiate au fost cele de CSR, marketing şi comunicare. Majoritatea companiilor nu au mai continuat proiectele de CSR, preferând să se concentreze pe rezolvarea situaţiei economice şi a provocărilor din core business. Există însă şi companii care au integrat CSR în planul de business şi care au continuat proiectele sociale cu aceeaşi intensitate şi cu aceleaşi fonduri ca şi înainte de criză. CSR a devenit pentru ei o direcţie strategică, cu rezultate pe termen lung, care se reflectă pozitiv în bilanţurile financiare. Pentru aceste companii dar şi pentru cei care intenţionează să facă CSR au continuat să dedice o zi acestui domeniu la ZileleBiz.

Primele două sesiuni ale zilei (Viziuni ale CSR-ului în noua paradigmă economică mondială şi CSR-ul la răscruce) au trasat câteva caracteristici ale domeniului: în cadrul unei companii, CSR-ul ar trebui privit ca o investiţie şi nu ca o donaţie pentru departamentul de resort. Profesionalizarea domeniului depinde inevitabil de realizarea unui research solid şi a validării proiectului printr-un plan de bussiness. Dincolo de conceptul de dezvoltare durabilă, proiectele unei companii preiau din responsabilităţile autorităţilor locale, ceea ce reprezintă un plus semnificativ pentru comunitatea respectivă. Definirea CSR-ului a fost o provocare atât pentru invitaţi, cât şi pentru participanţi - nu înseamnă doar bani, se pot oferi şi servicii, fără să existe o confuzie între conceptele de CSR şi filantropie. Eficienţa muncii în CSR ţine de abilitatea de a măsura rezultatele proiectului astfel încât să poată fi administrat. Probabil, cea mai acceptată opinie a fost faptul că CSR n-ar trebui să fie pentru companii o optiune, ci o obligatie. Invitaţii primei sesiuni a zilei au fost Alessandra Stoicescu (Preşedinte, Fundaţia Mereu Aproape), Despina Andrei (PFP manager, UNICEF), Corina Vasile (Director de Comunicare, Raiffeisen Bank), Andreia Cucu (PR & Communication Manager, GSK Romania), Ruxandra Băndilă (Marketing & Business Development Director, PwC Romania). În cadrul sesiunii 2, speakerii au fost Mircea Tomescu (Managing Director, Graffiti PR), Ioana Szatmari (Coordonator program CSR, Asociaţia pentru Relaţii Comunitare) şi Georgiana Gheorghe (Corporate Communication Manager, Danone), Eduard Pughin (Operations Manager Maguay), Marga Călin (Director de Marketing, Duraziv). Beneficiind de invitaţi remarcabili, cele două sesiuni ale zilei de CSR au reprezentat un adevărat know how pentru participanţi.

Sesiunea 3 - CSR & SOCIAL MEDIA (Reputaţie & Integritate) a atins unul dintre topic-urile extrem de actuale ale domeniului - conceptul de CSR fără bani (sau cu buget redus). Am ales să accentuez această sesiune tocmai pentru că într-o era a informaţiei, dar şi într-o perioadă de criză economică, CSR-ul prin intermediul social media pare una dintre cele mai potrivite alegeri pentru responsabilitatea socială. Invitaţii acestui panel au fost bloggerii Cristian Manafu, Adi Hădean, Radu Băzavăn, Cristian China Birta, Adrian Ciubotaru, Sebastian Bârgău.

Adrian Ciubotaru, iniţiatorul proiectului Lecturi Urbane, a pus în discuţie raportările suspicioase la ideea de a face bine, de cele mai multe ori existând reacţii fie de admiraţie faţă de proiect cu sugestia de a se afilia unui brand pentru sponsorizări, fie atunci când există un brand într-o campanie există suspiciunea de interes/câştig financiar. De asemenea, a precizat faptul că în cazul unei campanii în care este implicată o companie de responsabilitate socială, accentul trebuie pus întodeauna pe partea de CSR, nu folosit ca un instrument de branding sau marketing. Tendinţa de a cauta obiectivul ascuns din spatele unei fapte bune va exista însă, iar Ciubotaru vorbeşte chiar de existenţa unei presiuni sociale atunci când faci ceva corect. Cu toate acestea, se pot obseva semnale pentru schimbarea peisajului iar social media are tocmai misiunea de a duce mesajul mai departe, de a mobiliza oamenii predispuşi spre implicare socială. Adi Hădean a punctat că una dintre caracteriscile de bază ale responsabilităţii sociale - încrederea, făcând o afirmaţie inedită (fără intenţia de blasfemie): Iisus a fost primul CSR-ist în episodul biblic al înmulţirii pâinilor şi a peştilor. Dacă Radu Băzavăn a fost cel care a venit cu experienţa unei campanii de strâgere de fonduri pentru cazul lui Zolty, un bărbat cu probleme grave de sănătate, Cristian Manafu a punctat importanţa oamenilor de legătură (celebrităţi media sau online) şi de credibilitatea pe care aceştia o atribuie unei campanii.

Eveniment perceput, inevitabil, prin prisma unui ONG-ist, prezenţa a numai trei reprezentanţi ai mediului non-guvernamental într-o discuţie despre campanii sociale, responsabilitate şi dezvoltare durabilă mi s-a părut uşor disproporţionată. Marta Uşurelu, ne-a clarificat această situaţie: Este adevărat că au fost puţini speakeri din partea ONG-urilor. Am avut un motiv să fie aşa. Am dorit ca vorbitorii să vină cu know how pentru participanţii din sală - companii, ONG-uri şi autorităţi - pentru ca să poată să plece de la ziua de CSR cu idei şi sfaturi utile. Din păcate, nici toate ONG-urile nu mai sunt la fel de active ca acum câţiva ani. Multe dintre ele încearcă să îşi găsească supravieţuierea, altele şi-au închis porţile. Motivul pentru care am avut mai multe companii în panel a fost unul foarte simplu: să le arătăm ONG-urilor participante că există încă companii care fac lucruri şi care îşi doresc parteneri organizaţii şi să le explice ce trebuie să ştie în aceste vremuri atunci când vin să le ceară banii. De cele mai multe ori, companiile nu dau bani ONG-urilor pentru că acestea, şi acesta este adevărul, nu ştiu să vină să prezinte planuri specifice de CSR, cu acţiuni şi obiective clare şi în final cu obiective de business extrem de bine conturate pentru respectivele companii. ONG-urile uită că obiectul principal al companiilor este să scoată profit, sunt afaceri şi atunci nu precizează foarte clar ce obiective sunt în urma proiectelor care ar trebui implementate. Din acest motiv, am construit panelul în acest fel.

CSR-ul este, fără îndoială, un domeniu într-o continuă shimbare având în vedere faptul că atât mediul corporatist, cât şi cadrul social sunt supuse unor vremuri de criză. Instrumente ca social media retrasează liniile conceptului, Corina Vasile, director de comunicare Raiffeisen Bank vorbind chiar de un nou concept - CSV (creating shared value).

---

A relatat Simona Barbu, Editor CSR Romania