CSR Romania

Jens Trummer, consultant CSR cu peste 12 ani de experienţă acumulată la nivel internaţional, face o paralelă, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CSR Romania, între CSR-ul practicat în Europa de Est şi cel practicat în Europa de Vest şi S.U.A. Mai mult, el explică modul în care companiile, guvernele şi societatea civilă ar trebui să colaboreze.

 

Cât de bine reuşesc practicile de CSR din ţările est-europene să îmbine interesele companiilor, guvernelor şi ale societăţii civile?

Mai întâi, Guvernul are cele mai puţine pretenţii în prezent cu privire la CSR. Am cercetat puţin situaţia din anumite state şi am constatat că, în afară de UN Global Impact, au fost adoptate foarte puţine măsuri pentru promovarea implementării conceptului de CSR în cadruI companiilor.

În ceea ce priveşte societatea civilă, ştiu că în Ungaria există câteva ONG-uri care sunt foarte active în acest domeniu. De exemplu, KÖVET, un ONG de mediu, este foarte activ. Deţine o reţea largă de corporaţii şi încearcă cu adevărat să promoveze conceptul de sustenabilitate în rândul companiilor. Nu ştiu care este situaţia în România, dar ştiu că în Slovacia şi în Cehia există câteva reţele de business care sunt preocupate de conceptul de CSR. Cred că depinde de fiecare stat, însă ONG-urile reprezintă cu siguranţă o forţă care mişcă lucrurile din loc.

În ceea ce priveşte sectorul de business, cred că motorul principal îl reprezintă companiile multinaţionale, unde sediile principale solicită filialelor lor regionale să implementeze strategiile şi programele lor de CSR. Şi acest lucru depinde de companie. Dar ştiu, de exemplu, că Nestle Ungaria dă dovadă de destul de puţină flexibilitate în ceea ce priveşte identificarea problemelor sale şi dezvoltarea unei strategii de CSR specifice unei ţări. Cred că lucrurile sunt mai degrabă setate de la sediul lor din Elveţia. Este o companie internaţională care s-a confruntat cu multe probleme de-a lungul timpului, iar acum are o cultură corporatistă puternică.
 

În privinta companiilor naţionale, în Ungaria nu am întâlnit nicio companie care să deţină un program de CSR şi presupun că acesta este cazul şi în alte ţări est-europene.

CSOP Bank din Cehia a fost informată de sediul său central din Belgia să iniţieze o strategie de CSR şi a avut o evoluţie foarte bună. A dezvoltat programe interesante care completează foarte clar activitatea companiei. Prin urmare, companiile dispun de flexibilitate proprie într-o oarecare măsură. Dar, repet, iniţiativa provine de la sediul central. În pivinta companiilor naţionale, în Ungaria nu am întâlnit nicio companie care să deţină un program de CSR şi presupun că acesta este cazul şi în alte ţări est-europene

Credeţi că rolul ONG-urilor este bine definit în ţările est-europene? Indeplinesc acestea rolul de watchdog al CSR-ului sau mai degrabă se luptă să supravieţuiască şi să obţină finanţare?

Sectorul ONG-urilor din Europa Centrală nu are o reputaţie prea bună, fiind legat într-o oarecare măsură de motivaţii şi interese personale şi uneori chiar de spălarea banilor. În Ungaria există un număr incredibil de mare de ONG-uri, dar cred că mai puţin de 10% dintre acestea ar putea fi cu adevărat benefice pentru societate în ansamblul său. Şi doar câteva dintre aceastea pot fi considerate fantastice. In general, sectorul ONG-urilor se confruntă cu o problemă în ceea ce priveşte reputaţia.
 

Nu am întâlnit niciun watchdog real în rândul ONG-urilor.

Cunosc, de exemplu, The Business Leaders Forum din Slovacia şi mai există unul similar în Cehia, înfiinţat de prinţul Charles. Misiunea principală a acestora este de a promova conceptul de sustenabilitate şi comportamentul sustenabil. Şi acestea sunt, nu aş spune chiar un watchdog, dar un fel de mediu de promovare a CSR-ului. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul ONG-ului din Ungaria pe care l-am menţionat mai devreme, KÖVET. Acesta mizează pe încurajarea companiilor de face parte din reţeaua lor. Astfel, ei observă că obţin mai multe beneficii încercând să colaboreze cu companiile, şi nu să acţioneze ca un watchdog sau un critic al acestora. Mai mult, acest ONG acordă şi premii companiilor care au redus impactul asupra mediului la sfârşitul anului. Pot să spun însă că nu am întâlnit niciun watchdog real în rândul ONG-urilor.

Majoritatea celor pe care le cunosc şi pe care le consider productive şi au o reputaţie bună sunt cele care încearcă să promoveze conceptul de CSR. Există foarte puţine organizaţii cu adevărat eficiente.

The Business Leaders Forum colaborează cu CSR Europe şi a organizat reţelele de CSR, unde multe companii pot comunica cu privire la strategiile lor de CSR.  Forumul este deschis publicului şi are rolul de a-l educa. Mai mult, oferă premii companiilor. Indicatorii folosiţi nu sunt foarte ştiinţifici, dar este o iniţiativă bună de promovare a conceptului de responsabilitate socială.
 

Care este situaţia în Europa de Vest şi SUA?

În ceea ce priveşte guvernele, diferenţa principală dintre Europa de Vest şi SUA este că în SUA există un cadru legal mai redus şi cred că acesta este şi motivul pentru care conceptul CSR a evoluat în SUA. Companiile au văzut ocazia de a profita de lipsa de legislaţie privind responsabilitatea socială şi a mediului.

---

Partea I aici.

---

Jens Trummer este un consultant specializat în CSR cu o experienţă de peste 12 ani acumulată la nivel internaţional şi în cadrul mai multor companii, ce oferă servicii de consultanţă companiilor, agenţiilor guvernamentale  şi ONG-urilor cu privire la implementarea şi administrarea strategiilor privind responsabilitatea socială şi faţă de mediu. Predă cursuri de CSR la diferite şcoli de afaceri din Budapesta (acreditate in SUA şi Marea Britani), Praga şi Bucureşti şi lucrează la un manual menit să ajute directorii din CEE să integreze în mod strategic conceptul de CSR.

---

Interviu realizat de Rebeca Pop, Iulie 2010. Copyright CSR Romania