Un element care ne diferenţiază ca mod de a face CSR este ideea unui voluntariat transfrontalier. Este vorba de un grup de angajaţi IBM selectaţi intern şi trimişi în diferite ţări pentru a face timp de o lună muncă pro-bono într-un ONG, IMM sau în cadrul unei autorităţi publice. Acesta este un mod aparte de a face CSR. Vorbim de relocarea unei reurse care aduce mai apoi un suflu nou în corporaţie.

O tematică importantă a campaniilor de informare şi conştientizare derulate de UPC este cea a protejării mediului, o problematică globală ce nu ocoleşte nicio societate. Un prim obiectiv al acestor campanii este informarea corectă şi obiectivă a cetăţenilor în legătură cu ceea ce ar trebui să fie una dintre principalele lor preocupări.

Fără colaborarea mass-media nu se putea face nimic. Rolul umanitar al mass-media este esenţial. Trebuie să le mulţumesc tuturor celor care ne-au sprijinit. Site-urile SMURD sunt făcute tot gratuit. Toate acestea trebuie menţionate, deoarece de multe ori sponsorii nu sunt menţionaţi, însă aceşti sponsori sunt serioşi şi au dreptul să fie cunoscuţi, fără ca numirea lor să fie considerată publicitate.

Domnule Frank Hajdinjak, gândirea pe termen scurt pare acum endemică în strategiile de afaceri. Pe de altă parte, criza financiară a crescut aşteptările publicului cu privire la rolul afacerilor în societate. Încotro se îndreaptă strategia de CSR a E.ON România pe fondul crizei actuale?  
Importanţa pe care E.ON România o acordată aspectelor de CSR n-a avut de suferit pe fondul crizei economice. În contextul economic actual, implicarea companiilor se regăseşte cu atât mai mult pe listele de aşteptări ale populaţiei, de multe ori implicarea mediului privat fiind văzută ca ultimă soluţie la rezolvarea problemelor comunităţii.

În contextul în care majoritatea românilor se limitează la a blama învăţământul românesc, Tincuţa Baltag, Director General al Fundaţiei Dinu Patriciu, a ales să să schimbe ceva. Într-un interviu acordat CSR Romania, ea vorbeşte despre ce înseamnă să investeşti în educaţie şi să o faci cu pasiune.

Cred foarte mult în voluntariat, iar mesajul meu este acela că voluntariatul poate fi o sursă de distracţie, un mod de educare, un mod de a nu fi singur, dar este cu siguranţă şi un lucru care îi ajută pe ceilalţi şi te ajută şi pe tine. Eu vreau să încurajez pe toată lumea să facă voluntariat, deoarece cred că e o expresie a civilității în lumea în care trăim. Trebuie să reinventăm legătura cu natura şi cu oamenii din jurul nostru! (Laura Sgârcitu)

Sub eticheta responsabilităţii sociale corporatiste (CSR), companiile se străduiesc de ani buni să-şi consolideze imaginea în rândul clienţilor, angajaţilor, partenerilor de afaceri, media, ONG-urilor sau politicienilor. Ele încearcă să-şi reorganizeze activităţile în mod sustenabil de-a lungul lanţului valoric, se declară suporteri ai protecţiei mediului, sprijină educaţia şi cultura şi oferă condiţii de muncă benefice pentru angajaţi şi familiile acestora. Ce înseamnă însă criza economică actuală pentru angajamentul social al companiilor? În funcţie de ce repere trebuie să fie orientat CSR-ul pentru a fi perceput ca relevant? Ce e de făcut pentru a recâştiga încrederea pierdută a stakeholder-ilor?

Trăim nişte timpuri rele, şi nu pentru că nu am avea acces la instrumentele economiei de piaţă, ci pentru că au început să se dilueze valorile, aspectele sociale sunt confuze, iar oamenii cu putere de decizie au început să nu mai fie acei oameni pe care să îi priveşti cu admiraţie pentru ceea ce sunt şi ceea ce fac.

Doi experţi germani în domeniul responsabilităţii sociale corporatiste explică importanţa transparenţei în practicile de raportare socială.

De aproape cinci ani am derulat proiecte în care ne-am implicat angajaţii. Au fost programe de renovări de parcuri, proiecte de caritate, proiecte de curăţenie la Vatra Dornei şi multe altele, iar angajaţii noştri au răspuns la acestă solicitare în număr considerabil, implicându-şi şi copiii. Mai mult decât atât, în acestă vară am dus o parte din copiii angajaţilor în tabără la Tăsuleasa Social, unde au deprins noţiuni de orientare în natură, prim ajutor, noţiuni de supravieţuire, au învăţat despre mediu şi protejarea lui. Coca-Cola Hellenic a inclus dezvoltarea durabilă în strategia de afaceri, iar responsabilitatea socială este un pilon important în acestă strategie. Implicarea angajaţilor este, deci, un mod natural de a răspunde nevoilor comunităţilor din care aceştia fac parte.