CSR Romania

30 martie 2017

Ultima ora:
Esti in sectiunea: Interviuri Experti romani CSR pe termen lung

CSR pe termen lung

Email Imprimare PDF
ilustratie_rompetrol_ovidromCSR România a stat de vorbă cu Alexey Golovin, Directorul de Comunicare al Rompetrol, şi Leslie Hawke, co-fondatoarea Asociaţiei OvidiuRo, despre motivele pentru care continuă să lucreze împreună după atâţia ani.  

Asociaţia dumneavoastră a fost sprijinită de Rompetrol încă din 2004. Cum a început această colaborare?

OvR: Împreună cu Maria Gheorghiu, cu care am fondat asociaţia, l-am întâlnit pe Phil Stephenson deputy CEO  la un eveniment organizat de Camera de Comerţ Americană în vara anului 2004. Părea foarte interesat de activitatea noastră, aceea de a-i ajuta pe copiii săraci de toate vârstele din Bacău şi din Sectorul 5 al capitalei să meargă la şcoală sau, dacă au abandonat, să se întoarcă la şcoală. El a fost cel care ne-a spus că Rompetrol îşi lansează propria fundaţie şi ne-a invitat să depunem o propunere de proiect. Cred că grantul iniţial a fost de 10.000 de dolari, dar a crescut în fiecare an, puţin câte puţin. Astăzi, Rompetrol este unul dintre cei mai mari susţinători OvidiuRo care fac parte din sectorul corporativ. Desigur, când compania a fost vândută, în 2007, ne-am îngrijorat că noua conducere nu va mai fi la fel de dispusă să susţină educaţia din România. Dar Sadoukhas Meraliyev (CEO la acea vreme) cu care am avut o întâlnire, a fost foarte deschis şi interesat să ne sprijine în continuare. Chiar a adus un grup mare de directori executivi la ediţia a VI-a a Balului de Caritate de Haloween, din anul  2010.  

Care este motivaţia Rompetrol de a continua un program care a fost iniţiat sub o conducere diferită?

Rompetrol: După cum ştiţi, KazMunayGaz (KMG) a devenit în 2007 acţionarul majoritar al Grupului Rompetrol, achiziţionând 75% din acţiuni. Din 2009 este unic acţionar. În România, intenţia noastră nu este doar aceea de a consolida afacerea, de a investi şi de a ne extinde opraţiunile, ci şi de a dezvolta o strategie de CSR pe termen lung care să răspundă nevoilor partenerilor noştri, comunităţile locale. Astfel , în 2009 a fost creată platforma de responsabilitate socială “Energia vine din inimă”, iar parteneriatul cu Asociaţia OvidiuRo, care ne este foarte drag, face parte din această platformă. Într-adevăr, sprijinim asociaţia încă din 2004; din 2007, o dată cu instalarea noului management, principalul nostru scop a fost acela de a contribui în mod semnificativ la dezvoltarea societatii, iar acest lucru este posibil prin continuarea parteneriatelor deja existente şi dezvoltarea unora noi (cu SMURD, Gala Societăţii Civile, prin programul “Împreună pentru fiecare”, etc). Strict legat de OvidiuRo, am fost foarte impresionati de determinarea şi efortul lor de a contribui la schimbarea în bine în domeniul educaţiei. Angajamentul pe care şi l-au luat pe termen lung (peste 1400 de copii merg la grădiniţă în 2012, cu sprijinul lor) demonstrează că sunt o organizaţie serioasă care se adresează nevoilor generaţiilor prezente şi viitoare care trăiesc sub pragul sărăciei.       

Ce presupune pentru un ONG un parteneriat de succes în domeniul CSR?

OvR:
Comunicarea bidirecţională! Rompetrol a răspuns întotdeauna nevoilor Asociaţiei OvidiuRo. De exemplu, acum câţiva ani, a trebuit să organizăm Ateliere de Vară în peste 30 de comunităţi dn toată ţara. Aveam o Dacia veche şi un Clio, dar na trebuiau maşini mai rezistente pentru ca trainerii noştri să poată vizita comunităţile cele mai îndepărtate fără teama că maşinile s-ar putea strica pe drum. Rompetrol ne-a împrumutat un automobil pe perioada verii şi ne-a dat, în plus, mai multe bonuri de benzină. A fost incredibil, ne-scos dintr-o situaţie grea! De asemenea cred că este foarte important ca finanţatorii să viziteze comunităţile care fac parte din programele pe care le sprijină. Ştiu că este mai uşor de zis decât de făcut dat fiind programul încărcat al tuturor. De aceea, ţin să precizez eforturile pe care cei de la Rompetrol le-au făcut în acest sens. Gavit Kurkimov Vice-Presedinte Dezvoltare Afaceri a participat la întâlnirea membrilor Consiliului Consultativ al OvR din 2011 şi a cunoscut o parte dintre partenerii noştri locali, primari, directori de şcoli şi profesori. Iar Costinela Drăgan, coordonator CSR, a vizitat în acest an comunitatea din Castelu cu ocazia evenimentului “Ziua Porţilor Deschise” pe care l-am organizat acolo de Ziua Copilului, pe 1 iunie. Implicarea personală le oferă celor care iau deciziile de finanţare o idee mai bună asupra necesităţii sprijinului lor şi îi face pe profesori şi pe reprezentanţii autorităţilor locale să se simtă apreciaţi. 

Ce presupune, pentru o companie, un parteneriat de succes în domeniul CSR?

Rompetrol:
CSR-ul este o componentă importantă a unei afaceri sustenabile. Acest lucru presupune ca un parteneriat dezvoltat împreună cu un ONG să genereze profit, valoare adaugata pentru comunitate, în sensul dezvoltării condiţiilor de viaţă ale beneficiarilor într-o manieră vizibilă, pe termen lung. Avem o abordare orientată către profitul comunităţii pentru fiecare dintre proiectele noastre. Pentru a fi eligibile, proiectele trebuie să-şi definească foarte clar obiectivele, bugetul, calendarul implementării propriu-zise, analiza riscurilor şi a oportunităţilor şi un plan pentru menţinerea rezultatelor pe viitor. Este foarte important ca toţi cei implicaţi în proiect să fie atraşi şi implicaţi în dezvoltarea lui (de la angajaţii companiilor, la membrii ONG-ului, autorităţi şi reprezentanţi locali). Şi este obligatoriu să existe o comunicare transparentă  şi o raportare de activitate completă.

Vi se solicită rapoarte din partea companiilor care vă susţin?

OVR:
Indiferent dacă sunt sau nu solicitate, OvidiuRo furnizează rapoarte pentru toate activităţile pe care le desfăşoară. Trimitem un raport semestrial şi de asemenea un raport anual oficial către fiecare dintre investorii majori şi chiar către donatorii individuali. Preferăm să fim flexibili şi să nu adoptăm un format anume. Nu mă dau în vânt după genul ăsta de rapoarte, consumă timp şi de multe ori nu se ştie dacă le-a citit cineva. Reprezintă, practice, un exerciţiu birocratic. Dar evident, dacă vrei să primeşti în continuare fonduri din partea corporaţiilor, trebuie să le explici cum ai folosit banii. În cadrul unui parteneriat CSR este important să poţi împărtăşi problemele şi provocările, dar şi succesele. Acesta este motivul pentru care ne dorim ca cei din conducerea companiilor care ne susţin să participe la întâlnirile Consiliului nostru Consultativ. Scopul pe termen lung al OvidiuRo este acela de a determina autorităţile guvernamentale să adopte metodologia pe care o folosim în cadrul programului Fiecare Copil în Grădiniţă pentru fiecare comunitate din România unde există problema abandonului şcolar. Ne-am stabilit ca termen-limită anul 2020, dar sper că acest lucru să se întâmple mai devreme.    

Solicitaţi rapoarte din partea ONG-urilor pe care le susţineţi?

Rompetrol: Da, solicităm rapoarte. Rapoartele nu sunt exerciţii birocratice, ci o modalitate de a arăta transparenţa şi de a construi încrederea. Evident, vrem să ştim că banii noştri sunt cheltuiţi într-un mod eficient, în folosul comunităţii. ONG-urile care prezintă rapoarte anuale au mai multe şanse să atragă sponsori şi parteneri pe termen lung. La fel cum companiile îşi publică rezultatele trimestriale şi anuale, aşa ar trebui să procedeze şi ONG-urile. Acest lucru face diferenţa între o organizaţie care are o strategie, îşi ia angajamente, are rezultate şi o asociatie care nu si-a gasit inca drumul. Noi preferăm să cooperăm cu organizaţiile care ne trimit, din proprie iniţiativă, rapoarte de activitate. Dacă nu ştiu cum să le redacteze, suntem flexibili şi dispuşi să-i ajutăm oferindu-le consultanţă în alegerea unui model de raportare.   

Ce înseamnă mai exact Fiecare Copil în Gradiniţă? şi de ce gradiniţă şi nu şcoală?


OvR:
Aceasta este numele unicului nostru program şi al metodologiei pe care o folosim pentru a ajuta copiii săraci să meargă la grădiniţă cât mai devreme posibil. Noi nu avem o serie întreagă de programe,  facem un singur lucru şi cred că îl facem foarte bine. Prin programul Fiecare Copil în Gradiniţă ajutăm comunităţile locale să recruteze copiii cu risc de abandon şcolar şi să-i aducă la grădiniţă încă de la vârsta de 3 ani. De asemenea, oferim părinţilor săraci un stimulent financiar - tichete sociale condiţionate de prezenţa zilnică a copiilor la grădiniţă. Vă vine sau nu să credeţi, această sumă mică schimbă în bine comportamentul părinţilor pe termen lung. Atât sunt de săraci. În Statele Unite avem un termen pentru asta - „dirt poor” (în traducere: sărac lipit pământului”).  În luna decembrie 2011, 89% dintre cei 1400 de copii înscrişi în programul nostru au primit tichete sociale pentru prezenţă zilnică la grădiniţă. Această rată de prezenţă n-a mai fost atinsă până acum în aceste comunităţi.
 
S-a demonstrat că programele educaţionale eficiente destinate educaţiei timpurii au redus rata abandonului şcolar şi chiar a infracţionalităţii. Dacă nu primesc niciun fel de educaţie până la vârsta de 6, 7 sau 8 ani, copiii nu mai recuperează niciodată acest decalaj faţă de colegii lor mai norocoşi. Sunt pierduţi! Şi nu cred că România îşi permite să piardă pe aceşti copii. Cum spun şi spoturile noastre sociale: Cine ne va plăti pensiile în 20 de ani?”     

Niciuna dintre intervenţiile educaţionale tipice - after-school, şcoli de vară, programe pentru minorităţi, instruire profesională pentru adulţi - nu contează foarte mult dacă evoluţia intelectuală le-a fost alterată în timpul copilăriei.  

Fiecare Copil în Grădiniţă
îşi propune, de asemenea, să schimbe şi comportamentul (obişnuinţa) părinţilor. Întâi, părinţii deprind obiceiul de a-şi trimite copiii la grădiniţă în fiecare zi. Apoi, când copiii merg în clasă intâi, descoperim că prezenţa lor continuă să fie bună. Şi frecvenţa fraţilor mai  mari este influenţată, chiar dacă aceştia nu primesc tichete sociale. Se pare că dacă ajungi să-l trimiţi pe cel mic la grădiniţă, fârşeşti prin a-ţi trimite toţi copiii la şcoală. 

De ce este compania Rompetrol preocupată de educaţia timpurie?


Rompetrol:
Educaţia (ştiinţa) este una dintre cele şase principii (nominalizate de profesorul Niall Ferguson de la Universitatea Harvard, alături de competiţie, democraţie, medicină, consumerism şi etica muncii) care determină evoluţia socială. Eşecul în aceste domenii duce la eşecul naţiunii. Educaţia timpurie îi ajută pe copii să se dezvolte intelectual ca indivizi cu ţeluri şi aspiraţii, oferindu-le capacitatea de a-şi alege singuri drumul în viaţă. Există nenumărate studii referitoare la beneficiile educaţiei timpurii, chiar şi asupra reducerii ratei infracţionalităţii. 

Compania noastră este o familie foarte mare, cu peste 7000 de angajaţi. Evident, suntem direct interesaţi de educaţia copiilor noştri, de instruirea angajaţilor şi dezvoltarea de programe educaţionale pentru membrii comunităţilor în care activăm. Oamenii educaţi schimbă societatea şi generează evoluţia ei; este deci în interesul nostru să-i sprijinim pe copiii din comunităţile sărace să meargă la şcoală, să-i integrăm în comunitate şi să-i ajutăm să-şi găsească drumul în viaţă. Educaţia înseamnă, de asemenea, schimbarea unor obiceiuri, deschiderea către noi perspective şi aducerea celor de pe margine către centru. 

Există ceva care vă deranjează la finanţatori?


OvR:
Da. Foarte mulţi dintre aceştia decid care sunt organizaţiile pe care le vor sprijini şi apoi se răzgândesc. Sau oferă sume mai mici unui număr mai mare de organizaţii. Acesta este un mod ineficient de a direcţiona eforturile de CSR. OvidiuRo răspunde unui număr foarte mic de “solicitări de propuneri de proiecte” pentru că ne distrage de la scopul nostru principal şi anume să aducem fiecare copil sărac din România la grădiniţă. Uneori aceste “solicitări” există doar pentru a face pe plac unei comisii care aşteaptă undeva departe, într-un birou din afara României. Scopul nostru nu este să ne dezvoltăm, ci să rezolvăm o problemă socială. 

Noi le cerem finanţatorilor să ne sprijine pentru a continua să facem ce ştim noi mai bine, să solicite rezultatele şi să continue colaborarea dacă sunt mulţumiţi de ele. Directorii de ONG-uri dedică deseori foarte mult timp eforturilor de fundraising în detrimentul calităţii şi al impactului programelor  - pentru că finanţatorii par să aibă obiceiul de a-şi schimba frecvent partenerii. Am o recomandare pentru directorii generali şi directorii de CSR: faceţi tot ceea ce este necesar pentru alegerea unei organizaţii pe care să o sprijiniţi, monitorizaţi-i cu atenţie activitatea şi, dacă rezultatele sunt pozitive, continuaţi parteneriatul cu ea. 

Există ceva care vă deranjează la organizaţiile care vă solicită fonduri?


Rompetrol:
Primim numeroase solicitări de finanţare. Din păcate, unele organizaţii sau persoane nu ştiu să ceară finanţare într-o manieră eficientă. Sau nu verifică domeniile de interes ale companiei (în cazul nostru - sănătate, mediu, educaţie/cultură). Unii ne spun: “Puteţi contribui cu orice sumă considerati” fără să-şi dea seama că această solicitare ambiguă ne poate face să credem că proiectul în sine este ambiguu, iar investiţia, una nesigură. De exemplu, noi facem planificarea şi bugetul de CSR în toamna anului în curs pentru anul următor. Odată ce am agreat parteneriatele, nu putem să divizăm bugetul pentru a aloca fonduri în alte direcţii, doar de dragul vizibilităţii sau din alte motive. Respectam planurile noastre initiale. De aceea, le recomandam ONG-urilor sau celor care ne solicită fonduri să vina cu un plan pentru a sustine ideea lor, impreună cu o strategie, un calendar, o analiză a punctelor tari şi a celor slabe, să poată oferi informaţii când le sunt solicitate şi să înainteze din timp propunerea de colaborare, nu cu o zi sau o săptămână înainte de începerea proiectului.    

Aţi fost surpinşi când asociaţia pe care o conduceţi a primit Premiul Întai la categoria Educaţie în cadrul Galei Societăţii Civile din acest an?

OVR: Am fost foarte surprinsă şi încântată că, din toate programele educaţionale înscrise în competiţie în acest an, juriul l-a selectat pe-al nostru.

Acest lucru demonstrează că educaţia timpurie începe în sfârşit să fie recunoscută ca fiind o parte importantă din educaţia formală. Sunt foarte bucuroasă că liderii de opinie din România sprijină acest demers şi mi-aş dori ca şi autorităţile guvernamentale să facă acelaşi lucru. Ei susţin verbal educaţia timpurie, dar nu finanţează iniţiativele din domeniu. Companii precum Rompetrol sunt cu mult înaintea Guvernului din punctul acesta de vedere, pentru că tendinţa lor este de a gândi pe termen lung, ceea ce politicienii, în marea parte, nu fac. Companiile îşi arată interesul faţă de forţa de muncă de peste 20 de ani. 
 


Alexey Golovin  ocupa din 2011 functia de Director Marketing si Comunicare al Rompetrol Group, dupa doi ani de coordonare a departamentului Guvernanta Corporativa.  Alexey este absolvent al Facultatii de Drept şi detine un MBA in management financiar.


Leslie Hawke a venit în România din New York, ca voluntar Peace Corps pentru Fundaţia de Sprijin Comunitar din Bacău. În 2004 a fondat Asociaţia OvidiuRo împreună cu Maria Gheorghiu, profesor cu o vastă experienţă pedagogică. După câţiva ani în care au conceput programe sociale pentru copii săraci şi mamele acestora, au tras linie şi au ajuns la concluzia că, dacă nu merg la grădiniţă, copiii din medii dezavantajate nu vor face faţă cerinţelor şcolii.  Aşa s-a născut programul Fiecare Copil în Grădiniţă prin care 1400 de copii săraci merg zilnic la grădiniţă în 38 de grădiniţe din 12 judeţe. Astfel, copiii vor fi mai bine pregătiţi pentru clasa întâi şi mai puţin expuşi riscului de abandon şcolar. Scopul pe termen lung al Asociaţiei OvidiuRo este de a face din programul Fiecare Copil în Grădiniţă o politică publică până în anul 2020.

Asociaţia dumneavoastră a fost sprijinită de Rompetrol încă din 2004. Cum a început această colaborare?

 

OvR: Împreună cu Maria Gheorghiu, cu care am fondat asociația, l-am întâlnit pe Phil Stephenson deputy CEO  la un eveniment organizat de Camera de Comerț Americană în vara anului 2004. Părea foarte interesat de activitatea noastră, aceea de a-i ajuta pe copiii săraci de toate vârstele din Bacău și din Sectorul 5 al capitalei să meargă la școală sau, dacă au abandonat, să se întoarcă la școală. El a fost cel care ne-a spus că Rompetrol își lansează propria fundație și ne-a invitat să depunem o propunere de proiect. Cred că grantul inițial a fost de 10.000 de dolari, dar a crescut în fiecare an, puțin câte puțin. Astăzi, Rompetrol este unul dintre cei mai mari susținători OvidiuRo care fac parte din sectorul corporativ. Desigur, când compania a fost vândută, în 2007, ne-am îngrijorat că noua conducere nu va mai fi la fel de dispusă să susțină educația din România. Dar Sadoukhas Meraliyev (CEO la acea vreme) cu care am avut o întâlnire, a fost foarte deschis și interesat să ne sprijine în continuare. Chiar a adus un grup mare de directori executivi la ediția a VI-a a Balului de Caritate de Haloween, din anul  2010.   

 

Care este motivaţia Rompetrol de a continua un program care a fost iniţiat sub o conducere diferită?

 

Rompetrol: După cum știți, KazMunayGaz (KMG) a devenit în 2007 acționarul majoritar al Grupului Rompetrol, achiziționând 75% din acțiuni. Din 2009 este unic acționar. În România, intenția noastră nu este doar aceea de a consolida afacerea, de a investi și de a ne extinde oprațiunile, ci și de a dezvolta o strategie de CSR pe termen lung care să răspundă nevoilor partenerilor noștri, comunitățile locale. Astfel , în 2009 a fost creată platforma de responsabilitate socială “Energia vine din inimă, iar parteneriatul cu Asociația OvidiuRo, care ne este foarte drag, face parte din această platformă. Într-adevăr, sprijinim asociația încă din 2004; din 2007, o dată cu instalarea noului management, principalul nostru scop a fost acela de a contribui în mod semnificativ la dezvoltarea societatii, iar acest lucru este posibil prin continuarea parteneriatelor deja existente și dezvoltarea unora noi (cu SMURD, Gala Societății Civile, prin programul “Împreună pentru fiecare, etc). Strict legat de OvidiuRo, am fost foarte impresionati de determinarea și efortul lor de a contribui la schimbarea în bine în domeniul educației. Angajamentul pe care și l-au luat pe termen lung (peste 1400 de copii merg la grădiniță în 2012, cu sprijinul lor) demonstrează că sunt o organizație serioasă care se adresează nevoilor generațiilor prezente și viitoare care trăiesc sub pragul sărăciei.        

 

Ce presupune pentru un ONG un parteneriat de succes în domeniul CSR?

 

OvR: Comunicarea bidirecțională! Rompetrol a răspuns întotdeauna nevoilor Asociației OvidiuRo. De exemplu, acum câțiva ani, a trebuit să organizăm Ateliere de Vară în peste 30 de comunități dn toată țara. Aveam o Dacia veche și un Clio, dar na trebuiau mașini mai rezistente pentru ca trainerii noștri să poată vizita comunitățile cele mai îndepărtate fără teama că mașinile s-ar putea strica pe drum. Rompetrol ne-a împrumutat un automobil pe perioada verii și ne-a dat, în plus, mai multe bonuri de benzină. A fost incredibil, ne-scos dintr-o situație grea! De asemenea cred că este foarte important ca finanțatorii să viziteze comunitățile care fac parte din programele pe care le sprijină. Știu că este mai ușor de zis decât de făcut dat fiind programul încărcat al tuturor. De aceea, țin să precizez eforturile pe care cei de la Rompetrol le-au făcut în acest sens. Gavit Kurkimov Vice-Presedinte Dezvoltare Afaceri a participat la întâlnirea membrilor Consiliului Consultativ al OvR din 2011 și a cunoscut o parte dintre partenerii noștri locali, primari, directori de școli și profesori. Iar Costinela Drăgan, coordonator CSR, a vizitat în acest an comunitatea din Castelu cu ocazia evenimentului “Ziua Porților Deschise” pe care l-am organizat acolo de Ziua Copilului, pe 1 iunie. Implicarea personală le oferă celor care iau deciziile de finanțare o idee mai bună asupra necesității sprijinului lor și îi face pe profesori și pe reprezentanții autorităților locale să se simtă apreciați. 

 

Ce presupune, pentru o companie, un parteneriat de succes în domeniul CSR?

 

Rompetrol: CSR-ul este o componentă importantă a unei afaceri sustenabile. Acest lucru presupune ca un parteneriat dezvoltat împreună cu un ONG să genereze profit, valoare adaugata pentru comunitate, în sensul dezvoltării condițiilor de viață ale beneficiarilor într-o manieră vizibilă, pe termen lung. Avem o abordare orientată către profitul comunității pentru fiecare dintre proiectele noastre. Pentru a fi eligibile, proiectele trebuie să-și definească foarte clar obiectivele, bugetul, calendarul implementării propriu-zise, analiza riscurilor și a oportunităților și un plan pentru menținerea rezultatelor pe viitor. Este foarte important ca toți cei implicați în proiect să fie atrași și implicați în dezvoltarea lui (de la angajații companiilor, la membrii ONG-ului, autorități și reprezentanți locali). Și este obligatoriu să existe o comunicare transparentă  și o raportare de activitate completă.

 

Vi se solicită rapoarte din partea companiilor care vă susţin?

 

OVR: Indiferent dacă sunt sau nu solicitate, OvidiuRo furnizează rapoarte pentru toate activitățile pe care le desfășoară. Trimitem un raport semestrial și de asemenea un raport anual oficial către fiecare dintre investorii majori și chiar către donatorii individuali. Preferăm să fim flexibili și să nu adoptăm un format anume. Nu mă dau în vânt după genul ăsta de rapoarte, consumă timp și de multe ori nu se știe dacă le-a citit cineva. Reprezintă, practice, un exercițiu birocratic. Dar evident, dacă vrei să primești în continuare fonduri din partea corporațiilor, trebuie să le explici cum ai folosit banii. În cadrul unui parteneriat CSR este important să poți împărtăși problemele și provocările, dar și succesele. Acesta este motivul pentru care ne dorim ca cei din conducerea companiilor care ne susțin să participe la întâlnirile Consiliului nostru Consultativ. Scopul pe termen lung al OvidiuRo este acela de a determina autoritățile guvernamentale să adopte metodologia pe care o folosim în cadrul programului Fiecare Copil în Grădiniță pentru fiecare comunitate din România unde există problema abandonului școlar. Ne-am stabilit ca termen-limită anul 2020, dar sper că acest lucru să se întâmple mai devreme.    

 

Solicitați rapoarte din partea ONG-urilor pe care le susţineți?

 

Rompetrol: Da, solicităm rapoarte. Rapoartele nu sunt exerciții birocratice, ci o modalitate de a arăta transparența și de a construi încrederea. Evident, vrem să știm că banii noștri sunt cheltuiți într-un mod eficient, în folosul comunității. ONG-urile care prezintă rapoarte anuale au mai multe șanse să atragă sponsori și parteneri pe termen lung. La fel cum companiile își publică rezultatele trimestriale și anuale, așa ar trebui să procedeze și ONG-urile. Acest lucru face diferența între o organizație care are o strategie, își ia angajamente, are rezultate și o asociatie care nu si-a gasit inca drumul. Noi preferăm să cooperăm cu organizațiile care ne trimit, din proprie inițiativă, rapoarte de activitate. Dacă nu știu cum să le redacteze, suntem flexibili și dispuși să-i ajutăm oferindu-le consultanță în alegerea unui model de raportare.   

 

Ce înseamnă mai exact Fiecare Copil în Gradiniţă? şi de ce gradiniţă şi nu şcoală?

 

OvR: Aceasta este numele unicului nostru program și al metodologiei pe care o folosim pentru a ajuta copiii săraci să meargă la grădiniță cât mai devreme posibil. Noi nu avem o serie întreagă de programe,  facem un singur lucru și cred că îl facem foarte bine. Prin programul Fiecare Copil în Gradiniţă ajutăm comunitățile locale să recruteze copiii cu risc de abandon școlar și să-i aducă la grădiniță încă de la vârsta de 3 ani. De asemenea, oferim părinților săraci un stimulent financiar - tichete sociale condiționate de prezența zilnică a copiilor la grădiniță. Vă vine sau nu să credeți, această sumă mică schimbă în bine comportamentul părinților pe termen lung. Atât sunt de săraci. În Statele Unite avem un termen pentru asta - „dirt poor (în traducere: sărac lipit pământului).  În luna decembrie 2011, 89% dintre cei 1400 de copii înscriși în programul nostru au primit tichete sociale pentru prezență zilnică la grădiniță. Această rată de prezenţă n-a mai fost atinsă până acum în aceste comunități.

 

S-a demonstrat că programele educaționale eficiente destinate educației timpurii au redus rata abandonului școlar și chiar a infracționalității. Dacă nu primesc niciun fel de educație până la vârsta de 6, 7 sau 8 ani, copiii nu mai recuperează niciodată acest decalaj față de colegii lor mai norocoși. Sunt pierduți! Și nu cred că România își permite să piardă pe acești copii. Cum spun și spoturile noastre sociale: Cine ne va plăti pensiile în 20 de ani?     

 

Niciuna dintre intervențiile educaţionale tipice - after-school, școli de vară, programe pentru minorități, instruire profesională pentru adulți - nu contează foarte mult dacă evoluția intelectuală le-a fost alterată în timpul copilăriei.   

 

Fiecare Copil în Grădiniță își propune, de asemenea, să schimbe și comportamentul (obișnuința) părinților. Întâi, părinții deprind obiceiul de a-și trimite copiii la grădiniță în fiecare zi. Apoi, când copiii merg în clasă intâi, descoperim că prezența lor continuă să fie bună. Și frecvența fraților mai  mari este influențată, chiar dacă aceștia nu primesc tichete sociale. Se pare că dacă ajungi să-l trimiți pe cel mic la grădiniță, fârșești prin a-ți trimite toți copiii la școală. 

 

De ce este compania Rompetrol preocupată de educaţia timpurie?

 

Rompetrol: Educația (știința) este una dintre cele șase principii (nominalizate de profesorul Niall Ferguson de la Universitatea Harvard, alături de competiție, democrație, medicină, consumerism și etica muncii) care determină evoluția socială. Eșecul în aceste domenii duce la eșecul națiunii. Educația timpurie îi ajută pe copii să se dezvolte intelectual ca indivizi cu țeluri și aspirații, oferindu-le capacitatea de a-și alege singuri drumul în viață. Există nenumărate studii referitoare la beneficiile educației timpurii, chiar și asupra reducerii ratei infracționalității. 

 

Compania noastră este o familie foarte mare, cu peste 7000 de angajați. Evident, suntem direct interesați de educația copiilor noștri, de instruirea angajaților și dezvoltarea de programe educaționale pentru membrii comunităților în care activăm. Oamenii educați schimbă societatea și generează evoluția ei; este deci în interesul nostru să-i sprijinim pe copiii din comunitățile sărace să meargă la școală, să-i integrăm în comunitate și să-i ajutăm să-și găsească drumul în viață. Educația înseamnă, de asemenea, schimbarea unor obiceiuri, deschiderea către noi perspective și aducerea celor de pe margine către centru. 

 

Există ceva care vă deranjează la finanţatori?

 

OvR: Da. Foarte mulți dintre aceștia decid care sunt organizațiile pe care le vor sprijini și apoi se răzgândesc. Sau oferă sume mai mici unui număr mai mare de organizații. Acesta este un mod ineficient de a direcționa eforturile de CSR. OvidiuRo răspunde unui număr foarte mic de “solicitări de propuneri de proiecte pentru că ne distrage de la scopul nostru principal și anume să aducem fiecare copil sărac din România la grădiniță. Uneori aceste “solicitări” există doar pentru a face pe plac unei comisii care așteaptă undeva departe, într-un birou din afara României. Scopul nostru nu este să ne dezvoltăm, ci să rezolvăm o problemă socială. 

 

Noi le cerem finanțatorilor să ne sprijine pentru a continua să facem ce știm noi mai bine, să solicite rezultatele și să continue colaborarea dacă sunt mulțumiți de ele. Directorii de ONG-uri dedică deseori foarte mult timp eforturilor de fundraising în detrimentul calității și al impactului programelor  - pentru că finanțatorii par să aibă obiceiul de a-și schimba frecvent partenerii. Am o recomandare pentru directorii generali și directorii de CSR: faceți tot ceea ce este necesar pentru alegerea unei organizații pe care să o sprijiniți, monitorizați-i cu atenție activitatea și, dacă rezultatele sunt pozitive, continuați parteneriatul cu ea. 

 

Există ceva care vă deranjează la organizațiile care vă solicită fonduri?

 

Rompetrol: Primim numeroase solicitări de finanțare. Din păcate, unele organizații sau persoane nu știu să ceară finanțare într-o manieră eficientă. Sau nu verifică domeniile de interes ale companiei (în cazul nostru - sănătate, mediu, educație/cultură). Unii ne spun: “Puteți contribui cu orice sumă considerati” fără să-și dea seama că această solicitare ambiguă ne poate face să credem că proiectul în sine este ambiguu, iar investiția, una nesigură. De exemplu, noi facem planificarea și bugetul de CSR în toamna anului în curs pentru anul următor. Odată ce am agreat parteneriatele, nu putem să divizăm bugetul pentru a aloca fonduri în alte direcții, doar de dragul vizibilității sau din alte motive. Respectam planurile noastre initiale. De aceea, le recomandam ONG-urilor sau celor care ne solicită fonduri să vina cu un plan pentru a sustine ideea lor, impreună cu o strategie, un calendar, o analiză a punctelor tari și a celor slabe, să poată oferi informații când le sunt solicitate și să înainteze din timp propunerea de colaborare, nu cu o zi sau o săptămână înainte de începerea proiectului.     

 

Aţi fost surpinși când asociația pe care o conduceți a primit Premiul Întai la categoria Educaţie în cadrul Galei Societăţii Civile din acest an?

 

OVR: Am fost foarte surprinsă și încântată că, din toate programele educaționale înscrise în competiţie în acest an, juriul l-a selectat pe-al nostru.

 

Acest lucru demonstrează că educația timpurie începe în sfârșit să fie recunoscută ca fiind o parte importantă din educația formală. Sunt foarte bucuroasă că liderii de opinie din România sprijină acest demers și mi-aș dori ca și autoritățile guvernamentale să facă același lucru. Ei susțin verbal educația timpurie, dar nu finanțează inițiativele din domeniu. Companii precum Rompetrol sunt cu mult înaintea Guvernului din punctul acesta de vedere, pentru că tendința lor este de a gândi pe termen lung, ceea ce politicienii, în marea parte, nu fac. Companiile își arată interesul față de forța de muncă de peste 20 de ani. 

Banner