CSR Romania

25 mai 2017

Ultima ora:
Esti in sectiunea: Interviuri Experti romani Costinela Drăgan: Despre provocările zilnice în gestionarea proiectelor de responsabilitate socială la Rompetrol Grup

Costinela Drăgan: Despre provocările zilnice în gestionarea proiectelor de responsabilitate socială la Rompetrol Grup

Email Imprimare PDF


costinela_draganGrupul Rompetrol a alocat anul acesta 275.000 USD pentru implementarea celor 19 proiectelor declarate eligibile în cadrul programului "Împreună pentru fiecare". Ne puteţi da câteva detalii despre statusul proiectelor selectate?

2011 a fost într-adevăr un An European al Voluntariatului – comunităţile locale s-au mobilizat şi au depus în cadrul celei de-a treia ediţii a programului “Împreună pentru fiecare” 190 de proiecte sociale din domeniile protecţiei mediului şi sănătate, cu scopul de a aduce îmbunătăţiri vizibile, pe termen lung, mediului în care trăiesc. După cum ştiţi, 19 dintre acestea au primit sprijin din partea Grupului Rompetrol în valoare de 275.000 USD. Am selectat acele iniţiative care semnalau probleme urgente şi care cereau o soluţionare rapidă din partea noastră. Un alt criteriu de eligibiltate l-a constituit mobilizarea comunităţii – primarie, cabinet medical/ spital, ONG, scoală - şi gradul lor de motivare şi implicare voluntară pentru dezvoltarea proiectelor sub formă de antreprenoriat social, ţinând cont de un buget în limita a 45.000 RON, prezentarea unui plan de acţiune, a unui calendar de activităţi şi a unui mecanism de păstrare a rezultatelor pe termen cât mai lung.

Implicarea tuturor membrilor comunităţilor locale a fost dovedită în timpul implementării, iar în acest moment putem spune că majoritatea proiectelor sunt pe punctul de a fi finalizate. Şi pentru a da câteva exemple de proiecte încheiate şi comunicate aş aminti reabilitarea cabinetului medical din Lita, Teleorman, renovarea unităţii medicale din comuna Micasasa şi a secţiei de neuropsihiatrie pediatrică a Spitalului "Dr. Gh. Preda" din Sibiu, modernizarea Grădinii Botanice din Tulcea şi dotarea serelor cu panouri solare, sau amenajarea unui teren degradat din Năvodari şi realizarea unei baze sportive de care să beneficieze elevii celor 4 şcoli din oraş. Acestea sunt doar câteva exemple, iar în perioada următoare vom anunţa şi finalizarea unor noi proiecte comunitare ambiţioase din Bihor - dotarea echipajelor ISU/ SMURD cu un sistem informatic mobil de asistare decizională care conţine toate modelele şi structurile vehiculelor existente în uzul civil şi calculatoare, care vor fi folosite în intervenţii de echipele de descarcerare - , în Cluj - reabilitarea compartimetului ATI şi a spălatoriei din cadrul Spitalului Municipal Câmpia Turzii, Neamţ - renovarea şi dotarea secţiei de medicină internă a Spitalului Târgu Neamâ, Botoşani - instalarea unei pompe de caldură aer-apă-sol pentru încalzirea Grupului Şcolar "Nicolae Bălcescu" din Flămânzi şi altele.

Cum sunt percepute aceste programe de către proprii angajaţi şi ce mecanisme folosiţi pentru a stimula implicarea şi voluntariatul în rândul acestora?


Angajaţii Rompetrol sunt primii stakeholderi implicaţi în alegerea şi derularea acestor proiecte. Direcţiile de intervenţie au fost stabilite şi în urma consultării colegilor noştri, înainte de lansarea platformei de CSR extern "Energia vine din suflet" şi a programului "Împreună pentru fiecare". Ei pot propune proiecte prin platforma de CSR intern "Gesturi mici care contează" sau se pot implica voluntar în implementarea proiectelor externe. Cert este că sunt foarte receptivi şi motivaţi de rezultatele acestor iniţiative, de aceea ne bazăm pe sprijinul lor în toate acţiunile noastre. Colegii de pe platforma Petromidia s-au implicat în finalizarea proiectului de anul acesta din Năvodari – au plantat copaci, au vopsit bancuţele de pe marginea terenului de sport şi, mai mult, au participat împreună cu elevii şcolilor din oraş la sesiuni de lucru pe teme de protecţia mediului. La nivel intern, lunar se derulează mici proiecte de CSR, propuse şi realizate de angajaţii Rompetrol. În noiembrie am strâns bonuri de masă pentru a putea achiziţiona produse de maximă necesitate (pampers, lapte praf) pentru copii abandonaţi din secţia de neonatologie a Spitalului Pantelimon din Bucureşti. În Iunie şi decembrie strângem jucării pe care apoi le oferim copiilor din centrele de plasament. Pe parcursul întregului an am desfăşurat astfel de iniţiative, alături de multe alte gesturi responsabile ale colegilor mei – colectare selectivă, reciclarea plasticului şi a hârtiei, etc.

Care sunt provocările zilnice cu care vă confruntaţi în gestionarea proiectelor?


Fiecare iniţiativă reprezintă o provocare atât pentru noi, cât şi pentru comunitatea locală. Ne dorim ca acel proiect gestionat de ambele parţi să fie realizat cu responsabilitate, transparenţă, să genereze rezultate pozitive cât mai mari şi de durată cât mai lungă. Poate pentru partenerii noştri sociali, provocările sunt date de termenul de execuţie – 3 luni (pentru un proiect prin "Împreună pentru fiecare"), şi de lipsa de experienţă în astfel de proiecte. Dar de aceea noi le suntem alături, pentru a-i sfătui când au neclarităţi şi pentru a-i ajuta acolo unde nu reuşesc singuri.

Un alt element de noutate pentru comunităţi, acum 3 ani când am demarat proiectul, l-a constuit voluntariatul. Mulţi înţelegeau greşit acest termen (drept munca necalificată, neplatită) şi erau reticenţi, nu aveau încredere în aptitudinile lor care puteau fi folosite în interesul proiectului. În timp însă au învăţat că se pot mobiliza, că fiecare are ceva util de oferit comunităţii, iar satisfacţia muncii lor, a lucrului bine facut, este incomensurabilă la finalul proiectului.

De asemenea, comunicarea constantă, eficientă, în timp util şi cu resurse minime prin toate canalele posibile – telefon, email, vizite pe teren, dar şi reţelele sociale – bloguri, facebook etc. a reprezentat o provocare pentru ambele părţi.

Cum va arăta platforma "Împreună pentru fiecare" în următorii 2 ani?


Cu siguranţă programul şi rezultatele acestuia vor creşte. Dacă în trei ani, avem deja peste 750.000 USD investiţi, 55 de proiecte realizate şi peste 200.000 de beneficiari direcţi şi indirecţi în 36 de judeţe, 3000 de voluntari implicaţi, peste alţi doi ani sperăm să avem acoperire naţională şi mai multe probleme de sănătate sau mediu soluţionate. Bineînţeles, aceste estimari pozitive depind în continuare de gradul de implicare a tuturor stakeholderilor.

Ce defineşte o bună practică de CSR?


Responsabilitatea socială corporatistă reprezintă aplicarea unei strategii care integrează în planul de business elemente ce ţin de impactul economic, social şi de mediu al companiei. De aceea, CSR-ul nu se poate traduce doar prin prisma intervenţiilor în comunitate cu proiecte specifice sau intervenţii punctuale, ci reflectă un mod de business sustenabil şi responsabil faţă de angajaţi, clienţi, furnizori, partneri de afaceri, mediu etc.

Însă implicarea în comunitate în mod voluntar, oferirea de sprijin financiar pentru realizarea unor iniţiative sociale sau culturale constituie un exemplu suplimentar de bune practici. Grupul Rompetrol oferă suport partenerilor săi sociali încă de la înfiinţare, dar în 2009, în urma consultării stakeholderilor (prin studii realizate la nivel naţional, confirmate cu angajaţii şi cu o serie ONG-uri) au fost stabilite direcţiile de implicare  - protecţia mediului şi sănătate, şi a fost lansată platforma "Energia vine din suflet". Aceasta cuprinde atât programul "Împreună pentru fiecare", cât şi proiecte punctuale din cele două domenii (de exemplu, susţinerea activităţii Asociaţiei Ovidiu Rom, sprijin pentru SMURD – donaţie lunară de 30t carburant JetA1 pentru operarea elicopterelor folosite în interventiile medicale de urgenţă, donaţie de aparatură medicală către Spitalul Grigore Alexandrescu în valoare de 75.000 USD, susţinerea Galei Societăţii Civile etc.).

Consultarea stakeholderilor, preocuparea pentru oameni şi mediu, realizarea unui program care să integreze nevoile şi aşteptările lor reprezintă un exemplu de bune practici. Mai mult, implicarea angajaţilor – atât în etapa de elaborare a planului de acţiune, cât şi în cel de implementare şi raportare – este esenţială pentru orice companie sustenabilă. Elaborarea de programe care să răspundă în particular nevoilor acestora – sesiuni de formare şi instruire profesională, antrenarea lor în initiaţivele sociale nu poate aduce decât beneficii companiei (angajaţi mai motivaţi, mai productivi) şi profit comunităţii.

Totodată, responsabilitatea socială corporatista (şi un alt exemplu de bune practici) înseamnă şi curajul companiei de a analiza activitatea sa, de a comunica eficient şi corect rezultatele şi de a le integra în rapoarte anuale auditate.

Un gând pentru cititorii CSR România?


Să nu rămână doar cititori ai materialelor CSR România, ci să se implice ei înşisi în acţiuni responsabile. Îi invit să se gândească la problemele comunităţii, la modalitaţile de soluţionare a acestora şi să propuna anul viitor un proiect de mediu sau/şi de sănătate în cadrul programului de CSR dezvoltat de Rompetrol "Împreună pentru fiecare". Toate detaliile (cerinţe, criterii de eligibilitate, FAQ etc.) sunt disponibile pe site www.impreunapentrufiecare.ro, iar întrebările suplimentare le aşteptăm la adresa Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza sau pe pagina noastră de facebook.



Costinela Drăgan este Specialist CSR în cadrul Grupului Rompetrol
Interviu realizat de Dana Oancea. Copyright CSR Romania
Banner