CSR Romania

25 iulie 2017

Ultima ora:
Esti in sectiunea: Articole & Analize Fundatii corporatiste Fundaţii corporatiste: cum îşi construiesc companiile mediul social

Fundaţii corporatiste: cum îşi construiesc companiile mediul social

Email Imprimare PDF
Companiile sunt, probabil, principalul instrument de schimbare al societăţii globale în care trăim. Fiecare companie are propria sa misiune şi propriile ei valori în acord cu care investeşte şi atrage investiţii, schimbă bunuri şi servicii şi ia principalele decizii. Din păcate, economiştii ignoră evoluţia acestor companii la nivel individual. Ei observă doar tendinţele macroeconomice. Este greu de înţeles, deoarece doar 26 de ţări au un produs intern brut mai mare decât venitul anual al companiei General Motors, iar multe corporaţii sunt mai vechi şi mai influente decât multe dintre statele lumii.
David Logan, “Corporate Citizenship in the Global Age”, 1998

Fundaţiile corporatiste sunt una dintre formele cele mai dinamice de cultură şi civilizaţie de azi. Create de companii, finanţate complet sau parţial de mediul privat de afaceri, ele sprijinină sau desfăşoară programe sociale, civice, de sănătate, educaţionale sau culturale, acţionând la nivel local sau global. Fundaţiile corporatiste reprezintă un instrument eficient şi persuasiv de management al mărcii, funcţionând ca un purtător de cuvânt al companiilor în relaţiile cu publicul. În egală măsură, ele sunt o expresie a civismului corporatist, o modalitate de exprimare socială a companiilor. Ele integrează un set de valori morale, sociale sau chiar religioase în practicile cotidiene şi în strategiile de afaceri.
În România, există mai puţin de 20 de fundaţii corporatiste active. Primele, create de companii multinaţionale, apăreau în cea de-a doua jumătate a anilor ’90. Una dintre cele dintâi, Fundaţia pentru Copii Ronald McDonald, funcţionează de 10 ani, iar una dintre ultimele create, Fundaţia PricewaterhouseCoopers, are mai puţin de un an. După 2000, tot mai multe companii româneşti înfiinţează ori sunt interesate să înfiinţeze astfel de organizaţii. Organizate în mod diferit, acţionând în domenii diverse, adesea mai prompt şi mai eficient decât instituţiile statului, fundaţiile corporatiste sunt un semn, încă palid dar existent, de prosperitate şi maturitate a mediului românesc de afaceri.

Câteva întrebări ne ajută să înţelegem cum funcţionează fundaţiile corporatiste: Cum interacţionează ele cu partenerii sociali? După ce criterii îşi aleg programele sociale şi îşi identifică grupurile ţintă cărora se adresează? Către ce nevoi sociale se îndreaptă şi cum acţionează: reactiv, selectând şi finanţând programe venite din mediul social (comunitate, ONG-uri) sau proactiv, propunând propriile proiecte pe care să le finanţeze sau pentru care să caute finanţare?

Există fundaţii corporatiste puternice, care îşi asumă o anumită problemă socială dezvoltând programe pe termen lung îndreptate către o anumită problemă socială. Fundaţia Ronald McDonald funcţionează la nivel global, în România fiind înfiinţată în 1997, la doi ani de la venirea mărcii McDonald’s în ţară. În cei zece ani de când funcţionează, fundaţia a investit peste 2,5 milioane de euro, cu precădere în programe dedicate copiilor. Fundaţia Sensiblu a companiei A&D Pharma are o strategie asemănătoare, încercând să se identifice cu o anumită problemă socială. “Oferim servicii sociale, fiind preocupaţi îndeosebi de sprijinirea femeilor şi copiilor abuzaţi”, declară Cristina Horia, reprezentant al fundaţiei. “Specificul activităţii noastre este că furnizăm servicii directe gratuite, de consiliere şi adăpost.” Spre deosebire de alte fundaţii corporatiste, ale căror activităţi se reduce la sponsorizări, Sensiblu dezvoltă programe sociale proprii, fără a finanţa proiecte ale altor organizaţii.
Există fundaţii mai mici, care concept proiecte cu obiective bine delimitate, legate direct de domeniul de activitate al companiilor. Există fundaţii ale unor multinaţionale, ale căror acţiuni fac parte din strategiile de dezvoltare ale companiilor mamă. Există fundaţii corporatiste create de oameni de afaceri sau de familii care deţin companii. Este cazul fundaţia Life for Life, create de Lavinia Huidan, acţionar şi preşedinte al Euro Inter Trade – Forum Auto, unic importator Volvo in Romania. Fundaţia a preluat acţiunile de responsabilitate socială ale companiei, investind în educaţie şi cultură.
Adesea, fundaţiile corporatiste preiau programele de caritate ale companiilor lor, în vreme ce departamente speciale dezvoltă în paralel programe de responsabilitate socială. Astfel, dincolo proiectele educaţionale dezvoltate de companie, Fundaţia Vodafone susţine programe caritabile pentru comunităţile locale. Programelor sunt selectate în acord cu un set de reguli de finanţare.
Uneori, donaţiile caritabile făcute de fundaţiile corporatiste provin direct din profitul companiilor ori sunt incluse în bugetele anumitor departamente, precum Public affairs, Marketing sau PR. Alteori, fundaţiile corporatiste atrag finanţări de la alte firme, fundaţii sau prin programe guvernamentale. Adesea, aceste fundaţii se bazează pe donaţii de la angajaţii sau clienţii ori consumatorii companiilor şi încurajează voluntariatul în rândul angajaţilor ori al membrilor comunităţilor. “Fundaţia Ronald McDonald se bazează proporţie de 60% pe donaţiile individuale ale clienţilor. Fundaţia a funcţionat în mare măsură pe bază de voluntariat, timp de opt an de zile neavând niciun angajat”, afirmă Cristian Savu, Director al fundaţiei. “Acesta este un motiv pentru care transparenţa este hotărâtoare în tot ce facem.”
Fundaţia RTC, înfiinţată de doi ani, caută să aporească eficienţa investiţiilor sociale ale grupului de companii RTC implicând în acţiunile ei tineri din comunitate. “Căutăm voluntari care să preia şi să sporească efortul nostru financiar”, afirmă Mariana Mihai, Director al fundaţiei. “Scopul nostru este de a crea spaţii, pe care le suportăm financiar şi le dotăm, în care tineri talentaţi împărtăşesc cunoştinţele lor cu tineri defavorizaţi din comunităţi. În felul acesta, creăm relaţii cât mai directe cu comunităţile, relaţii care să presupună reacţii sau răspunsuri din partea grupurilor sociale cărora ne adresăm”, explică Mariana Mihai.
Rareori, fundaţiile corporatiste sunt rezultatul amestecului dintre cultura de afaceri şi succesul commercial, pe de o parte, şi valori culturale autohtone. Fundaţia Aldea-Tudorache, creată în 2005 de către embrii familiei care conduce grupul de firme Montero din industria farmaceutică, este o organizaţie “bazată pe valori creştine, în care mediul de afaceri se preocupă de sănătatea, educaţia şi cultura membrilor comunităţii. În spatele acţiunilor fundaţiei stau valorile creştine ale fondatorilor ei”, declară Larisa Ispas, Director al fundaţiei.
În cea mai mare parte, fundaţiile corporatiste iniţiază programe sociale şi educaţionale, adresate comunităţilor defavorizate, copiilor şi tinerilor. Fundaţia Ozone a companiei farmaceutice cu acelaşi nume, desfăşoară programe pentru studenţi dar şi programe de educaţie civică, precum campania de donare de sânge. Fundaţia Alexandrion Group, în parteneriat cu World Vision, a iniţiat un program pentru reciclare a hârtiei adresat elevilor din oraşe de provincie. “Fundaţia îşi propune să se implice în comunităţile în care fabricile din grup îşi desfăşoară activitatea”, explică Andreea Rotaru, Directoare a fundaţiei. La rândul ei, într-un singur an de funcţionare, Fundaţia Ciel Romania a impus în rândul tinerilor întreprinzători un program de încurajare a antreprenoriatului. “Cu acest concurs de proiecte de afaceri adresat tinerilor care doresc să-şi deschidă o afacere, ne propunem să îi susţinem pe cei care aduc plus-valoare societăţii. Ne aşteptăm ca, în momentul în care fac profit, aceştia să-i sprijine, la rândul lor, pe tinerii întreprinzători. Ar fi o obligaţie morală a acestora”, afirmă Cristina Cojanu, Project Manager.
Fundaţiile corporatiste sunt un fel de membrană prin care companiile percep aşteptările comunităţilor. Un fel de interfaţă care mijloceşte între interesele de marketing ale firmelor şi nevoile comunităţilor. Fundaţiile corporatiste generează prestigiu pentru companii şi încredere în marcă. Ele identifică şi acoperă nevoi sociale pe care statul nu le sesizează ori nu le poate satisface. Prin acţiunile întreprinse de către fundaţiile lor, companiile îşi creează un context social favorabil în interiorul comunităţilor în care operează. Prin programele lor, fundaţiile corporatiste îşi modifică proximităţile sociale cultivând valori şi forme de cultură.
Articol apărut în revista „22”, 6 IUlie 2007. Copyright CSR-Romania & revista "22".
Banner