CSR Romania

09 martie 2024

Ultima ora:
Esti in sectiunea: Articole & Analize Companiile si mediul BP: Deepwater Horizon - dezastrul lobby-ului petrolului

BP: Deepwater Horizon - dezastrul lobby-ului petrolului

Email Imprimare PDF
bp_petrol_stationÎn timp ce concernul petrolier se luptă în continuare cu izvorul nesecat de petrol din Golful Mexicului, dezbaterea politică despre cauzele şi consecinţele dezastrului devine mai ascuţită. Din ce în ce mai mult se are în vedere rolul jucat de activitatea de lobby a BP şi a industriei petroliere. Instanţele de control responsabile au lăsat extracţia de petrol în seama firmelor, respectiv în seama neglijenţei necontrolate.

Dimensiunile dezastrului

Circa 5.000 de butoaie (barili) de ţiţei au curs conform estimărilor rezervate zilnic din 22. aprilie 2010 în Golf. Într-o audiere în faţa Congresului SUA, reprezentanţi BP au vorbit la începutul catastrofei chiar de 60.000 de barili pe zi. Asta ar fi deci după o lună cel puţin 150.000, poate până la 350.000 de barili de ţiţei. (Cifre exacte lipsesc). In comparaţie: petrolierul Exxon Valdez s-a scufundat în 1989 cu o cantitate de circa 250.000 de barili la bord în faţa coastei Alaskăi, iar ţiţeiul s-a împrăştiat pe o rază de 2000 km.

O firmă care se numea cândva British Petroleum

BP se dă de ani buni drept  „companie verde”. Concernul a investit în iulie 2000 circa 200 de milioane de dolari într-o campanie de mari dimensiuni de greenwashing. Logo-ul cu un scut de cavaler a fost înlocuit cu un soare galben-verde, s-a declarat inovator şi s-a prezentat drept pionier al energiilor regenerative, ceea ce era măsurat în cifre, investiţii şi fapte un tablou eronat, dar bun pentru imagine. În plus, concernul a atras atenţia de mai mult timp printr-o tratare neglijentă până la lipsită de scrupule a standardelor de siguranţă:

 

- În martie 2005 o rafinărie BP din Texas City a explodat.

15 muncitori au fost omorâţi şi 170 răniţi. Raportul de 347 de pagini întocmit de o comisie de anchetă de stat a criticat dur doi ani mai târziu BP. Raportul ajunge la concluzia că în rafinărie se făceau schimburi de câte 12 ore în 30 de zile consecutive şi că BP exercita presiuni asupra conducerii să minimizeze costurile, ceea ce prin combinaţia dintre standarde de siguranţă continuu scăzute şi muncitori obosiţi a condus în cele din urmă la catastrofă. (Sursa: Washington Post)

- În august 2006 BP a trebuit să deconecteze o conductă de petrol depăşită din Alaska.

În luna martie a aceluiaşi an activişti de mediu descoperiseră că din platforma Prudhoe Bay din Alaska se scurseseră aproximativ 5.000 de barili de ţiţei, fără ca BP să observe acest lucru. (Sursa: BBC).

Acesta este numai un extras - vezi şi articolul din Zeit  „Hărmălaie verde” din 2007 sau un articol actual din PR Watch. Şi în cazul accidentului Deepwater Horizon există indicii clare că BP s-a concentrat mai mult asupra costurilor decât asupra siguranţei. New York Times povesteşte recent, că BP s-a decis cu puţin timp înaintea accidentului din Golful Mexicului pentru o modalitate de a fora foarte riscantă, dar ieftină. Chiar mai înainte Wall Street Journal scrisese că BP împreună cu alte firme petroliere se implicaseră împotriva tehnologiilor suplimentare de siguranţă mai scumpe, cum ar fi comutatoarele acustice pentru foraje marine.

 

Basmele lobby-iştilor despre autoreglementare
Face deja parte din repertoriul standard al concernelor şi lobby-iştilor să ceară autoregrementarea activităţilor de lobby. Industria petrolieră americană, unul dintre cele mai puternice lobby-uri ale ţării, a avut se pare succes. New York Times în ediţia din 7 mai a relatat că auditori ai comisiilor de stat au trimis încă de acum zece ani avertismente către operatorii platformelor marine de a instala sisteme de siguranţă pentru ventilele uriaşe subacvatice. Aceste avertizări ar fi fost repetate în 2004 şi 2009, însă în loc de a efectua controale proprii sau a dispune alte măsuri, comisia de control MMS (Mineral Management Service) şi Ministerul de Interne SUA au avut încredere în autoregularea industriei petroliere.

Conform rapoartelor comisiei, din 2001 până în 2007 a existat un număr surprinzător de 1.443 de accidente serioase la lucrări de forare în apropierea coastei, care au condus la moartea a 41 de persoane, au cauzat 302 de răniri şi 356 de scurgeri de ţiţei. În ciuda acestor fapte, organele de stat au mizat în continuare pe autoregularea industriei petroliere. Argumentaţia: „cei mai buni tehnicieni lucrează pentru industrie, nu pentru stat.” (Sursa: New York Times)

 

Corupţia MMS în toate nuanţele
Un raport de anchetă al Ministerului de Interne, care se ocupase deja în 2008 cu neregulile grave ale comisiei regulatorii şi industriei petroliere, ajunge la o concluzie nimicitoare despre MMS (Minerals Management Service): Comisia ar fi plină de indivizi care ar fi avut contacte suspecte din punct de vedere etic către industria petrolieră. Spectrul se întinde de la slujbe suplimentare neaprobate, cadouri nepermise până la droguri şi sex. Partea interesantă la SUA: Raportul picant, în care sunt concret acuzaţi şi funcţionari publici, poate fi accesat liber ca document oficial [PDF]. Deja în 2008 se vehiculau măsuri drastice pentru reorganizarea MMS, acum presa din SUA prezice dizolvarea comisiei.

Industria petrolieră se numără în SUA printre branşele care investesc sume enorme în activităţi de lobby (vezi date din registrul lobby SUA). Ea este atât personal cât şi financiar strâns legată de politică. Dintre actualii membri ai congresului mulţi au primit în trecut fonduri sub formă de donaţii de la BP (vezi Sunlight Foundation sau Financial Times Deutschland). Center for Responsive Politics a constatat în afară de aceasta că cel puţin 17 membri ai congresului deţin acţiuni BP.

 

Catastrofa petrolieră drept „problemă de comunicare” - şi lobby-ul lucrează mai departe
În cadrul comunicării actuale de criză şeful lobby-ului BP, David Nagel, a anunţat generos, că grupul nu se va limita la limita legală superioară de responsabilizare pentru companii în cazul daunelor aduse mediului (75 milioane de dolari SUA) şi va acoperi în întregime costurile daunei. În acelaşi timp, American Petroleum Institute (API) - o organizaţie puternică de lobby a industriei petroliere, în care este membru şi BP - se implică cu succes pentru ca limita superioară să nu fie ridicată la 10 miliarde de dolari SUA.

 

În acelaşi timp, BP marşează pe o masivă comunicare de criză şi PR. Multinaţionala petrolieră comunică de exemplu în masă îngrijorarea sa pentru pescarii locali. Această îngrijorare se manifestă prin faptul că BP le propune pescarilor, a căror existenţă e ameninţată, să ajute la limitarea daunelor pe coastă. Pentru aceasta ar primi 10 dolari pe oră şi trebuie conform unor relatări din presă în schimb să se oblige că renunţă la drepturile lor de despăgubire (vezi printre altele Die Welt). Magazinul media Zapp a relatat în două rânduri, cum BP a simulat ani la rând o imagine verde şi cum compania încearcă acum să controleze dezastrul cel puţin din punct de vedere comunicativ şi să limiteze diseminarea de imagini de la locul catastrofei. 

 

Şi ce învăţăm din asta? Să continuăm pur şi simplu!?
Unii folosesc acum ocazia ca să ne aducă aminte pe ce pârghie îngustă a fezabilităţii tehnice se mişcă multe foraje de coastă - mai ales cele la adâncimi mari - şi ce riscuri sunt legate în mod dovedit de acestea. Greenpeace SUA a început o petiţie online către Congres, pentru a sista ORICE ALTĂ lucrare de foraj petrolier. Guvernul SUA a însărcinat o comisie specială de anchetă, pentru a analiza accidentul şi modul de lucru al lobby-ului petrolier.

BP încearcă să contracareze şi subliniază însemnătatea aprovizionării cu energie prin gigantul energetic pentru binele general al SUA. „Branşa lucrează într-adevăr la graniţele geologiei, geografiei şi tehnologiei, dar cerinţele nu sunt dincolo de capacităţile industriei. Golful Mexicului şi alte regiuni offshore contribuie central la siguranţa energetică a SUA”, îl citează spiegel.de pe CEO-ul BP Tony Hayward.

În acelaşi timp, BP consolidează maşina sa de lobby în Washington, pentru a contracara limitări şi regulamente mai dure, după cum relatează Wall Street Journal. Conflictul despre reguli mai stricte şi o limitare a lobby-ului petrolului poate să devină aspru.


Sursa: www.lobbycontrol.de
Banner