Încotro se îndreaptă CSR-ul? Fără a se preocupa doar de aspectele de mediu şi în special în vremuri de recesiune, poate CSR-ul să reprezinte un avantaj competitiv pentru corporaţii, companii multinaţionale sau IMM-uri? Putem începe de la cel mai clar exemplu pe care îl avem în momentul de faţă : BP şi-a schimbat culoarea logo-ului într-un verde mult mai fermecător şi chiar numele său a devenit Beyond Petroleum, în loc de British Petroleum.

Ideea conform căreia obligaţiile unei companii sunt mai ample decât maximizarea beneficiilor adună din ce în ce mai mulţi adepţi zilele acestea. Aşa cum spune şi conceptul, o afacere sau o companie este în egală măsură şi un cetăţean social şi are responsabilitatea a de contribui la o societate justă şi durabilă.

Twitter şi alte social media au creat o nouă paradigmă în ceea ce priveşte comunicarea, modul de reacţie şi responsabilitatea companiilor. Aceste instrumente au capacitatea de a arăta împăratului hainele companiilor şi asta şi fac. Asumarea unui rol de lider autentic în domeniul responsabilităţii sociale a companiilor şi sustenabilităţii poate direcţiona şi proteja companiile împotriva ravagiilor create de aceste noi paradigme de comunicare. De fapt, ele chiar pot deveni instrumente care să asigure succesului organizaţiei.

Anul 2010 a început, dar există în continuare un păienjeniş de întrebări cu privire la măsurile ce gravitează în jurul schimbărilor climatice: vor fi dezvoltate acordurile politice de la Copenhaga în cadrul viitoarei întâlniri „COP”? Se va ajunge oare la ţinte şi reguli detaliate? Vor deveni aceste ţinte obligatorii?

Nenumărate cercetări efectuate în ultimul deceniu subliniază importanţa comportamentului corporatist responsabil şi durabil. Sandra Macleod pune constatările în context şi cântăreşte însemnătatea acestora pentru viitorul apropiat. Conferinţa anuală a Şcolii de Economie din Helsinki a ales un moment optim pentru a ridica câteva întrebări cu privire la seriozitatea cu care organizaţiile sunt dedicate celor două mantre ale managementului modern: responsabilitatea socială corporatistă şi dezvoltarea durabilă.

Jocurile Olimpice din vara lui 1972: Două automobile electrice marca BMW însoţesc participanţii la maraton şi la marş. Rezonanţă din partea publicului nu a existat. Scenariu asemănător la Târgul Internaţional de Automobile 1991: BMW îşi prezintă automobilul electric E1. De data aceasta specialiştii sunt încântaţi. Publicul ia notă de acest autovehicul inovator, numai în trecere. Din ce cauză suntem remarcaţi doar în aşa mică măsură? Nu am comunicat cum se cuvine? Sau nu este încă timpul autovehiculelor electrice?

IBM a anunţat recent înregistrarea a  4.914 de brevete în SUA în anul 2009, clasându-se pentru al 17-lea an consecutiv în topul celor mai inventive companii din lume. IBM a mai anunţat că, pentru prima dată, va pune la dispoziţie know-how-ul său în domeniul inovaţiei precum şi aplicaţii software de gestionare a portofoliului de brevete pentru clienţii care doresc să-şi sporească abilităţile de gestionare a proprietăţii intelectuale pentru a-şi susţine strategiile de dezvoltare bazate pe inovaţie.

Etică în afaceri înseamnă a introduce în deciziile de zi cu zi şi în strategiile de management şi alte norme decât cele impuse de lege. O companie este responsabilă social în măsura în care ţine seama nu doar de interesele acţionarilor ci de interesele tuturor grupurilor afectate de activitatea ei. Ca atare, etica în afaceri este un cost. Etica în afaceri presupune a abate nişte resurse de la traseul impus de calculul strict al eficienţei economice. Etica în afaceri costă: bani, resurse umane şi de timp, expertiză, oportunităţi, precum investiţii sau dezvoltare. Mai mult, etica în afaceri şi forma ei cea mai vizibilă, implicarea socială a companiilor, sunt opţiuni nedeterminate de lege. În forma clasică a filantropiei corporatiste, în forma reglementată a donaţiei şi sponsorizării ori în forma modernă a programelor de responsabilitate socială corporatistă (RSC) integrate în strategiile de management, implicarea socială a companiilor a fost multă vreme percepută drept un cost mai mult sau mai puţin necesar, un lux al marilor corporaţii.

Doi experţi germani în domeniul responsabilităţii sociale corporatiste explică importanţa transparenţei în practicile de raportare socială.

Începând cu 2000, responsabilitatea socială corporatistă (CSR) a devenit unul din subiectele fierbinţi în domeniul afacerilor. Interesul tot mai mare al companiilor faţă de acest domeniu a determinat Echo Research să iniţieze un program de cercetare a practicilor de CSR în Europa Occidentală (Marea Britanie, Franţa, Germania, peninsula Scandinavică), America de Nord, Africa de Sud şi Estul îndepărtat (China, Japonia, Australia).